Partidul Pirat?

De ce Partidul Pirat? Pentru că în România dreptul de a face politică este "de autor" ... de tunuri imobiliare, returnări ilegale de TVA sau autostrăzi false de apartament. Pentru că Partidele Marcă Înregistrată au ridicat scara la 25 de mii de adeziuni după ce s-au cățărat în balcoanele revoluției. Pentru că mai degrabă copyleft.

De ce Partidul Pirat și nici o etichetă ideologică? Pentru că le-au luat ceilalți pe toate. Pentru că și-au lipit și câte două, de rezervă sau din duplicitate. Pentru că ... decât una falsă, mai bine deloc.

De ce Partidul Pirat dar nu și democrat? Pentru că democrația nu mai este opțională. Pentru că cei ce o declamă prin reclamă n-o practică. Pentru că LiquidFeedback.

Semnează adeziunea pentru Partidul Pirat http://www.partidulpirat.ro/wp-content/uploads/2012/02/Formular-Semnaturi-de-Sustinere-Final.pdf şi trimite-o la piratpartyro@gmail.com. Cere o invitaţie şi fă join la platforma LiquidFeedback http://lqfb.partidulpirat.ro/lf/index/index.html

Hai să edităm împreună un nou cod electoral. Mai întâi pentru noi. Apoi și pentru ceilalți.

Biologie la viteza luminii

Deschisese aparent întâmplător editorul de texte. Era iconul imediat următor browserului cu care (re)trăia (inter)mediat și nu foarte convins ceea ce scriseseră ceilalți despre ce trăiseră. Sau credeau că trăiseră. Sau credeau unii că trăiseră alții, într-o încercare indecentă și mereu incompletă de a deconstrui și rescrie cu drepturi de autor istoria mult prea recentă. Ca și cum nu se aștepta, se autosurprinse în fața unei pagini goale. Pe care ezită mai mult decât de obicei … și nu o mai trimise înapoi în atemporalul din care o invocase. Transpiră panicat precum în fața unei oglinzi care nu îl conținea. Infinitatea amânărilor anterioare îl pregătise să accepte că avea mai nimic de spus. Ezită pentru ultima dată ... și puse punct. Amânând orgolios și de această dată definitiv orice ar fi avut de zis ... dar sperând totuși, în adâncul sufletului, că ar putea să o ia de la capăt într-o viitoare și puțin probabilă (re)instanțiere. A cărei (im)potențialitate o ejaculă preventiv și transliteral într-o succesiune aminoacidă și foarte personală de adenină, guanină, timină și citosină. În care își corectă aparent accidental curbura nasului și circumferința comisurii anterioare. Pe o pagină de pe care spera să-l (re)trăiască mâine alții. Cu browserul al cărui icon le-ar putea fi imediat următor editorului lor de texte. Amânându-și in(de)finit (re)editarea propriului lor aproape nimic.

Politics 2.0

Dragă PaulTheNeoliberal,
Sper să nu te fi corupt ireparabil iluzia că ai putea lupta dintr-o “altăperspectivă” în interiorul (conceptual al) unei democrații reprezentative definitiv falsificate. Nefiind (încă) unul dintre resemnați, sper să te “persuadez” (în logica propriei tale misiuni) să te ridici într-o meta-altăperspectivă: aceea a reformelor și a schimbărilor de paradigmă. Urmărește-mă, te rog, în cele ce urmează.

Sistemul de vot pe care rulează (sic!) majoritatea actuală a democrațiilor reprezentative aparține unei istorii în care memoria colectivă a masei votante subîntindea aproape perfect spațiul diluat al evenimentelor dintre două exerciții elective. Astăzi, în aceeași memorie recentă (neuro-biologic cu nimic diferită de cea antică) nu încap nici măcar toate promisiunile unui final de campanie electorală. Penalitatea prin vot a actului de guvernare a murit. Politicienii au împăiat-o și o plimbă prin emisiuni televizate: "Electoratul ne va penaliza!!". Iar noi îi penalizăm doar pe cei ce nu știu să ne mintă frumos, o dată la 4-5 ani.

O reformă a sistemului de vot ce ar corecta printr-o aritmetică (de trei) simplă inadecvarea anterioară ar postula alegeri lunare. Sau zilnice. Aproape posibil: tehnologii web 2.0, semnătură digitală și cooperarea clasei politice. Penalitatea ar deveni instantanee. Accesul în parlament 2.0 s-ar face funcție de rating. Un frumos exercițiu de imaginație, falsificat însă de precondiția de cooperare a unei comunități organizate cînd mafiot, cînd feudal. O comunitate de reprezentativi cu ghiuluri heraldice, relaționînd hormonal în spatele geamurilor securizate ale unui legislații opace.

Schimbarea de paradigmă (pe care o simt aproape) s-ar putea numi politics 2.0. Undeva, într-una dintre miile de comunități virtuale aparținînd zecilor de social networks (facebook, twitter, myspace, world-of-warcraft, wikipedia, blogger, baidu etc.), va coagula prima democrație deliberativă. Mai e nevoie de maturizarea openID-ului și a unui voting plug-in (Votorola, Vilfredo etc.). Bineînțeles, și de un set inițial de reguli: http://efficasync.blogspot.com/.
Apoi va intra într-un accelerator googol (http://www.project10tothe100.com/ideas.html) ce o va disemina instantaneu și definitiv, lăsînd în urmă și în afară (ca orice paradigm-shift care se respectă) cohorte de politicieni transpirînd în deșert mesaje a(na)logice unui electorat digital.

Înscrie-te într-una din meta-perspectivele curente și încearcă să le unifici eforturile:
http://www.metagovernment.org/
http://candiwi.org/
http://democracylab.org/
http://www.facebook.com/apps/application.php?id=49250435735
http://www.choiceranker.com/
http://whitehouse2.org/
http://openpolitics.ca/tiki-index.php
http://www.telematicsfreedom.org/en/projects/continuous-democracy
http://vilfredo.org/login.php
http://zelea.com/project/votorola/home.xht

Iată ce aș numi o meta-altăperspectivă. În interiorul acestui sistem de valori real-time ai libertatea să fii liberal. Chiar neoliberal.

Succes,
DigitalDasein

către doctorul meu de suflete virtuale

Herr doktor,

Mă tot seduce de ceva timp o idee ce pare suficient de coerentă să fi rezistat unor abandonuri succesive pe motiv de resemnare cronică și helplessness. Şi mi-a devenit obsesie. Ajută-mă s-o fixez și s-o dau mai departe.

Cred că spațiul politic se va virtualiza, cum dealtfel s-au virtualizat nenumărate comunități. Corecție, multe dintre comunitățile virtuale nu au avut niciodată replici reale, ci doar potențiale. Spațiul virtual e cel care le-a făcut și posibile. Drept urmare nu mă aștept, de fapt nici nu-mi doresc, să se virtualizeze ceva din menajeria politică românească. Cred în virtualizarea mentalului politic al unor comunități de resemnați ca tine/mine, insuficient de alfa pentru a seduce în sedințe lunare femeia de serviciu de la partid, dar dispuși să combată asincron în forumuri digitale idei și oameni, votînd sinaptic, aseptic și continuu reputația/greutatea altor noduri sau roluri, vectorizîndu-se în structuri cu sens și producînd cel mai bun viitor posibil etc.

Cel mai coerent model meta-matematic al unui spațiu politic virtual pe care l-am citit pînă în prezent este http://efficasync.blogspot.com/, iar cel mai agregat proiect http://www.metagovernment.org/.

Ai nervi să diseminăm, herr doktor?